Ușor demodat îndemnul meu pentru realitatea de azi, el a fost, fără îndoială, îmbrățișat de părinții noștri. Cine nu s-a suit măcar o dată în viața sa în mașina de suflet a românului?
Construită sub licență franceză, Dacia 1300 a fost simbolul mândriei naționale, în special, în perioada comunistă. Gălăgioasă, leneșă, sufocantă vara și friguroasă iarna, trebuie să recunosc, Dacia mi-a marcat copilăria. De câte ori nu plecam la drum cu sufletul la gură, sperând ca Simona (căci așa o botezasem) să nu ne facă vreo figură și să ne lase tocmai în vârful Oituzului? Nu era nici o problemă să facă nazuri prin oraș – își aduna tata imediat banda de „meșteri de la uzină” ca să o cârpească pe ici pe colo...Dar să ne lase chiar în mijlocul drumului..asta chiar mă speria..
Azi simbolul nostru pare să apună. Desigur, acum avem o nouă variantă – mai modernă și mai șic – Dacia Logan, făcută tot sub licența celor de la Renault. Care, în treacăt fie spus, nu prea se mândresc cu „cea mai ieftină mașină pe care a produs-o concernul vreodată” sau cel puțin așa citeam într-un articol din presa franceză, apărut în preajma lansării noului model. Și, totuși, Dacia noastră pare să fie bine vândută atât la noi cât, țineți-vă bine, chiar și în mult distinsul occident!
Daca ți-e dor de bătrâna Dacie dă-i un like pe Facebook!
Care e experiența cea mai trăsnită la care te-a supus?
Care e experiența cea mai trăsnită la care te-a supus?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu